3.3.10. Calculul de rezistenta

Ipoteze de calcul:

calculul se efectueaza pentru teava interioara considerata ca o grinda de sectiune inelara, simplu rezemata;

teava este solicitata de o sarcina (q) uniform distribuita, alcatuita din doua componente:

- greutatea proprie a tevii (q1),

- greutatea agentului termic secundar care circula in interior (q2);

se considera ca lipseste agentul termic primar de la exteriorul tevii.

Sarcina uniform distribuita ce solicita teava simplu rezemata este data de relatia:

     (3.127)

unde:

     (3.128)

- greutatea uniform distribuita a tevii;

- mt , [kg/m] - masa tevii pe 1m liniar;

- g - acceleratia gravitationala;

     (3.129)

- greutatea uniform distribuita a agentului secundar.

Teava este supusa unei incovieri al carei moment este maxim la mijlocul tevii si se calculeaza cu relatia (3.55) in care lungimea tevii B=L1 (asa cum a fost notata in acest caz).

Se determina modulul de rezistenta al sectiunii cu relatia (3.56), dupa care se verifica daca tensiunea de incovoiere, pentru momentul maxim, este mai mica sau egala cu tensiunea maxima admisibila pentru materialul tevii, conform relatiei (3.57).

Sageata maxima (f) pe care o face teava se determina cu ajutorul relatiei (3.58).

Daca sageata maxima sau tensiunea de incovoiere sunt mai mari decat valorile admisibile, se mareste numarul de tevi dintr-o sectie (m), deci va rezulta o lungime mai mica a tevilor (L1) si o inaltime (H) mai mare. Acestea se vor recalcula pana cand este satisfacut calculul de rezistenta. Daca este necesar, se mareste numarul de sectii si se recalculeaza .